in cimitir e liniste de mormant ,
nici un zgomot si nici un cuvant ;
tot ce simt e al serii racoros vant ,
si culoarea apusului bland .
Lucifer ! doar tu auzi-mi strigatul ,
da-mi ce ravnesc si eu iti dau sufletul ;
ofranda in apus data diavolului satul ,
jumatatea mea demonica zice ca e destul .
aruncat in intuneric imi regret fapta ,
zeii de la mine si-au intors fata .
cantec intunecat ma aduce aproape ,
dar ce am de platit aflu doar dupa moarte .
apa ma ineaca , lumina ma orbeste ,
demonii te-nfioara , zeul ma pacaleste ,
imi sangereaza fata , stai si priveste !
si cu fiecare clipa frica te-mpietreste .
cu paradis intunecat suntem blestemati ,
plangi si in pieptul meu cu pumnii bati ,
iti sfarsesc durerea in care te zbati ,
cand rup pactul si tot ce ne tinea legati .
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu